Apr 17, 2013

Posted by in Declarăţii | 1 Comment

Sfecla – exponentul unei generaţii

nalba-de-padure

 

Sfecla – exponentul unei generaţii

 

Sfecla e prima generaţie în jardinieră. Din păcate pentru cei din jurul lor, învaţă greu să se adapteze la vremurile acestea fără repartiţie, cu şomaj, fără casă de la stat şi cu avansarea mai mult sau mai puţin pe merit. Nu înţeleg ce-i aia job, cu atat mai mult nu înţeleg ce înseamnă mai multe job-uri. Fac încă dezacorduri de genul <<e mulţi>>, critică pe cât de mult pot stilul de viaţă al puilor şi au discursuri egoiste de genul <<dacă pleci eu cui rămâi>>. Le place în schimb ca Puii se plimbă, vizitează “ţări streine”, tânjind şi ele la un zbor cu avionul, dar … când vine vorba să îşi viziteze rudele din Italia sau Spania, preferă autocarul, picioarele umflate şi să se plângă la sfârşit de cât lung a fost drumul, cât de tare a mirosit colegul de autocar şi ce plicticoase erau poveştile doamnei de vis-a-vis de culoar.

Sfecla e totuşi o generaţie care nu şi-a croit nici viaţa, nici viitorul, aşteptând să bage carne, aşteptând la coadă la lapte şi punând o pilă la magazinul de bibelouri, cu trocul de rigoare. Eu fur de la fabrică ceva pentru tine, tu, în schimb, îmi pui deoparte  Chinezul pescar, ce îmi întregeşte colecţia de acareturi pline de …”gust”.

Sfecla este generaţia sponsorizată de părinţi, din puţinul lor, de ţărani simpli, dând copilului din jardinieră să îşi poată duce traiul mai bine decât ei.

Sfecla este generaţia crescută frumos de părinţii ţărani, care au sădit simplu, au udat la rădăcină, iar pasul spre jardinieră a copilului a fost deja un câştig şi nimic altceva nu mai era necesar ca ei să fie mulţumiţi. Ţăranii simpli care ştiu ca 1 şi cu 1 fac 2, vaca dă lapte, pisica prinde şoareci şi pământul trebuie muncit şi iubit ca să îţi ofere hrana de zi cu zi.

Sfeclei, odată înfiptă în jardinieră, îi este din ce în ce mai greu să mai vadă viaţa aşa cum este ea – grea şi frumoasă, să îşi adapteze limbajul pentru nepoţii care cresc cu Youtube şi Kidsopia, care nu sunt criticaţi ci încurajaţi, cărora nu li se spune Nu de 300 de milioane de ori pănă la 18 ani, cărora li se caută talentele şi sunt crescuţi de părinţi care dorm cu tratatul de psihologie infantilă sub pernă. Sfecla nu înţelege, dar nici nu întreabă pentru că asta ar deconspira-o şi s-ar vedea că de fapt este doar prima generaţie în jardinieră. De ce sunt Puii mai buni decât Sfeclele ? Pentru că şi ei la rândul lor au fost crescuţi de bunicii ţărani şi au deprins libertatea şi simplitatea, dar, spre deosebire de Sfecle, Puii au ales să îşi asume şi să tragă, să înveţe, să se reinventeze mereu şi mereu, să nu aştepte, să apese pedala de acceleraţie şi să NU dea vina pe sistem, pe regim sau pe lipsa de coeziune politico-economică.

De ce îşi văd Nalbele şi de carieră şi de copii şi aduc bani acasă la fel ca şi Puii, ies ca fetele, merg la SPA şi la work-shop-uri de dezvoltare personală ?

Provoc Nalbele la răspunsuri.

 

P.S. un răspuns simplist ar fi: Ca să nu ajungă Sfecle ?! 🙂

  1. kitty_nic says:

    exact, pentru ca vad cat de daunator e sa fii Sfecla si sa nu te straduiesti sa iti depasesti conditia de sfecla. Na, ca am zis-o si am reusit sa ma opresc la atat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acceptăm doar comentariile băieților dăștepți (ok, și fetelor din aceeași categorie) *