May 29, 2013

Posted by in Declarăţii | 2 Comments

Nu ţi l-am făcut eu cucoană !

Nu ţi l-am făcut eu cucoană !

 

baby inside

 

 

 

 

Am avut parte de două perioade în viaţa mea când m-am putut încadra în categoria acelor persoane cărora le oferi scaunul în mijloacele de transport în comun. Acum mă bucur din nou de o astfel de perioadă. În aceste minunate şi esenţiale părţi din viaţa mea am putut vedea în tabăra cealaltă pe cei care nu-ţi oferă locul. Nu vreau să generalizez şi precizez răspicat că este vorba doar de experienţa mea şi m-aş bucura să ştiu că nu s-au mai întâlnit şi alte femei însărcinate cu tipologiile umane cu care eu m-am întâlnit.

Cele mai interesante categorii mi se par acestea:

Tânără, peste 25 şi până în 40 ani

Când apari lângă scaunul ei, cu burta care se apropie insinuant de obrazul ei, preferă să întoarcă şi obrazul celălalt pentru a se uita intens pe fereastră, pe care o decoperă ca pe o a şaptea minune a lumii, capabilă să îi justifice nepăsarea. Se uită pe fereastră, prefăcându-se că nu te vede şi spunându-şi probabil în gând că nici nu exişti şi că ai putea să mergi la scaunele special prevăzute, care sunt 4 şi de obicei sunt ocupate de chiar cei care sunt în drept să le folosească – bătrânii pensionari. Cred că se gândeşte poate şi că de-abia s-a aşezat şi e foarte obosită, iar tu ai putea să mai stai puţin în picioare că nu ai burta chiar aşa de mare.

Obraznic, între 40 şi 50 de ani, căruia de obicei îi ajunge mai degrabă la urechi că lângă el este o femeie însărcinată, decât la ochi. El nu a văzut, desigur, pentru că se uita în altă parte, dar şi dacă ar fi vâzut tot nu s-ar fi ridicat. Îl atenţionează de obicei cu aplomb femei trecute de 50 de ani, care sunt mame de copii mari, în curând poate bunici. Atenţionat fiind, iar tu participând ca simplu spectator la ostilităţi ca Elveţia “neutră”, dar totuşi implicată, asişti mută la un schimb de reciplici halucinant care se încheie cu <<Da’ de ce să-i dau locul, că doar nu i l-am făcut eu>>. Doamnele care au iniţiat “ostilităţile” găsesc repede rezolvarea “cazului”, pentru că, o altă persoană care a auzit, dar nu a văzut, se va ridica să ofere locul său.

  1. kitty_nic says:

    🙂

  2. Elena Mihailescu says:

    Am intalnit si eu ambele tipuri… si multe altele. In Romania e absolut surprinzator daca cineva se ridica in final… iar acest tip “Nu ţi l-am făcut eu cucoană !” este odios de-a dreptul. Sincer, credeam ca doar mie mi s-a intamplat sa asist la un conflict de acest gen, pe care nu tu il initiezi, dar pentru care trebuie sa te simti vinovata… ajungi sa te feresti cu grija, sa te urci ultima pe scara si aventual sa ramai lipita de usa pentru a nu mai tulbura aceste constiinte prea obosite.
    As mai adauga, din acelasi registru, Asistenta plictisita care iti spune “Haideti Doamna sunteti aici ca asa ati vrut, ce asta e boala sa va plangeti?” (after delivery)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acceptăm doar comentariile băieților dăștepți (ok, și fetelor din aceeași categorie) *