Jan 3, 2014

Posted by in Fără categorie, am zis | 0 Comments

Nu-mi plac ingerasii

ingerasi
Angoasele unei mame, teroarea in care se poate afunda uneori, inima urcata pana in gat atunci cand i se pare doar ca i s-a intamplat ceva puiului …
Inainte sa ai de-a face cu maternitatea ai tendinta sa le judeci, sa le pui in categoria disperate, fara sa iti dai seama insa ajungi si tu ca ele … Iti spui ca tu, niciodata, scuipi in sani si ti se pare de-a dreptul inadmisibil, dar nu stii cum vei reactiona la grija neintrerupta, grija care merge cu tine peste tot si nu te paraseste niciodata, e ascunsa in cele mai tainice locuri ale fiintarii tale.
Grijile incep de cand il porti in pantece: va fi oare bine, va veni la timpul lui, ne vom descurca … Se naste, ii numeri degetele, te bucuri de parca posibilitatea unei nenorociri a disparut odata cu numaratoarea, de parca pericolele perfide s-au dus detot si definitiv … Nu prea e asa si afli asta la prima febra, in miez de noapte …
Acum, daca iti spune colega de serviciu ca are febra copilul ei, nu intelegi de ce nu alearga la el, pe cand inainte nu puteai empatiza si te gandeai numai la treburile de la serviciu care ar putea intarzia, proiectele …
Nu imi plac ingerasii, pentru ca sunt materializarea angoaselor si temerilor mele cele mai tainice, mai adanci si mai infricosatoare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acceptăm doar comentariile băieților dăștepți (ok, și fetelor din aceeași categorie) *